Home » D:News » Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?
Publicat: 26.11.2014
Durerea este o senzaţie complexă, pe care unii oameni o resimt mai puternic decât alţii, iar originile ei sunt încă, în bună parte, misterioase. Pentru a afla mai multe despre această senzaţie, cercetătorii au creat „durere într-un vas de laborator”, transformând celule ale pielii în neuroni senzitivi, sensibili la durere.

Aceste celule nervoase răspund la diferite tipuri de stimulări ce produc durere, printre care leziunile fizice, inflamaţia cronică şi medicamentele pentru chimioterapia cancerului.

În viitor, asemenea neuroni creaţi special ar putea fi utilizaţi pentru a studia originea durerii şi a dezvolta medicamente analgezice mai eficiente.

Celule provenite din piele au fost „reprogramate” astfel încât să se transforme în celule nervoase (neuroni). Cercetătorii  de la Harvard Medical School, au folosit un cocteil de substanţe numite factori de transcripţie; care sunt proteine ce controlează activitatea genelor. Cu ajutorul lor, au putut transforma celule ale pielii (de om şi de şoarece) direct în neuroni capabili să perceapă durerea. Rezultatele au fost descrise în jurnalul Nature Neuroscience.

Cu ajutorul acestor neuroni, specialiştii studiază hipersensibilitatea la durere pe care o manifestau persoanele care donaseră celule ale pielii pentru acest studiu.

Cercetătorii au creat aşa-numiţi nociceptori, terminaţii nervoase care răspund la stimuli potenţial periculoşi trimiţând semnale dureroase către măduva spinării şi creier. Procesul este numit nocicepţie.

Nociceptorii se găsesc în toate zonele corporale capabile să perceapă stimuli dureroşi, precum pielea şi muşchii. Corpurile celulare ale acestor neuroni se găsesc în ganglionii trigeminali (pentru nocicepţia de la nivelul feţei) şi în ganglionii spinali, pentru restul corpului. 

Se crede că mutaţiile la nivelul genelor ce codifică sinteza anumitor proteine asiciate cu nociceptorii sunt responsabile de apariţia unei game largi de afecţiuni dureroase. 

De obicei, nociceptorii sunt activaţi de stimuli intenşi, potenţial periculoşi pentru organism – de exemplu, o senzaţie de arsură. Reacţia lor este destinată să lanseze un avertisment în privinţa unei lezări iminente a ţesutului.

Dar aceşti receptori pot deveni hipersensibili ca urmare a expunerii lor la anumite medicamente (printre care anumite medicamente folosite în chimioterapia cancerului), iar ca efect, persoanele respective încep să prezinte o sensibilitate mai accentuată la durere.

Înţelegerea acestor procese, cu ajutorul „durerii create în laborator” de către savanţii de la Harvard, va ajuta la descoperirea unor căi mai bune de a preveni şi trata durerea şi hipersensibilitatea dureroasă.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
Cele mai vechi dovezi ale creștinismului la nord de Alpi
Cele mai vechi dovezi ale creștinismului la nord de Alpi
Verile din Siberia arctică au fost cu până la 10°C mai calde decât astăzi în timpul ultimei interglaciațiuni
Verile din Siberia arctică au fost cu până la 10°C mai calde decât astăzi în timpul ultimei interglaciațiuni
Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?